Gheorghe Albu, fermier: Perdelele forestiere nu pot primi finanțare de la UE pentru că terenurile au o situație incertă

Agrointeligența - 18 iulie 2021

Distribuie pe Facebook

Perdelele forestiere trebuie plantate la nivel național după un plan, iar pentru acesta există cadrul legislativ pe care statul să îl pună în aplicare. Mai mult, pentru Tulcea și Constanța există act normativ care include amenajare a 3.000 ha de perdele forestiere. Doar să existe voință și finanțare, pentru că nu există alte piedici, ne spune fermierul constănțean Gheorghe Albu, cel care și-a ”asigurat” producțiile din fermă cu ajutorul acestor ”ziduri verzi”.

Fermierul Gheorghe Albu este una din vocile cele mai autorizate în materie de perdele forestiere, dat fiind că a înființat prima rețea de mari dimensiuni de după Revoluție. Producătorul agricol identifică motivele care stau în spatele absenței acestei componente, atât de utilă, din ferme.

”Eu, aproape toată suprafața o am protejată de perdele forestiere. Ceea ce am făcut eu, nu are nimic cu PNDR sau cu AFIR. Eu tot ceea ce am făcut, am făcut din fonduri proprii. Statul efectiv trebuie să creeze logistica necesară a materialului săditor, pentru că ce se întâmplă? A înființa perdele forestiere printr-un program european este o sarcină de Sisif. Chiar regulamentele europene prevăd că pentru a putea accesa fonduri nerambursabile pentru înființarea perdelelor forestiere printr-un proiect european, în primul rând UAT-ul pe raza căruia se dorește înființarea de perdele, trebuie să aibă în totalitate făcută cadastrarea. Cadastrarea e departe de a fi terminată în cea mai mare parte a comunelor și nici nu va fi în viitorul previzibil, motiv pentru care eu am renunțat la aceste proiecte europene care pun 1.001 condiții, dar nu e vina cuiva, aia e regula europeană, nu ai ce să îi faci”, a explicat fermierul.

Acesta spune că fermierii nu pot proiecta aceste perdele cum ar trebui ele amplasate: perpendicular pe nord, cu închiderea flancului șamd. ”Fiindcă, pentru a fi eficiente, nu poți să le întrerupi acolo unde nu ai clară situația juridică a terenului, adică nu ai cadastru. De aceea eu am ales calea mai simplă. Având relația de bună conlucrare pe care o am cu proprietarii de teren, pentru că de ani de zile au terenul în arendă la mine, le-am explicat de ce este nevoie să punem aceste perdele forestiere, motiv pentru care proprietarii mi-au dat acest acord notarial, ca să pot înființa perdele pe terenul lor. L-am rugat să îmi ofere suport tehnic pe domnul Marian Ianculescu de la Academia de Științe Agricole și Silvice, care m-a ajutat din punct de vedere al proiectului, al modului cum se fac și se amplasează aceste perdele și m-am apucat pe cont propriu. Am cumpărat puietul și am plătit oamenii care au făcut plantările. Nu am luat nici un leu sprijin de la nimeni și în felul acesta am putut să plantez, pentru că nu am mai fost condiționat de cadastru. La nivelul României, cadastrul nu este efectuat nici pe jumătate din suprafață. Eu pe terenul ăla, plătesc și arenda și nu primesc plată pe suprafață și nici măcar nu se consideră suprafață ZIE. Am în jur de 1.200.000 arbori plantați, respectiv peste 100 ha, pe care plătesc arenda și nu încasez subvenție și nu este considerată zonă ecologică. De aceea eu aș reclama un singur lucru, că aceste perdele care sunt puse, prin exemplul meu personal și pe cheltuiala mea, nu sunt eligibile la plata pe suprafață, dar nu sunt trecute nici în măsură ZIE, ceea ce este nedrept. Dacă le faci o poză, sunt o frumusețe și generează un aer curat de ți-e mai mare dragul să poposești la umbra lor. Practic eu sunt pedepsit pentru că le-am pus din banii mei. Dacă le puneam din fonduri europene, nu era nici o problemă în ceea ce reclam eu”, prezintă producătorul plusurile și minusurile de care s-a lovit în procesul de înființare și întreținere a perdelelor forestiere.

În opinia sa, soluția nu constă nicidecum în creionarea unui nou program de înființare de perdele forestiere după modelul încercat în ultimul exercițiu financiar, care s-a dovedit a fi un fiasco pentru România la nivel de absorbție a sumelor alocate.

Acesta spune că perdelele forestiere atenuează intensitatea vântului și în acest fel puțina apă care este, nu se evaporă atât de repede. ”Apoi, susține microfauna. Există fel și fel de insecte care ajută la polenizare, mamifere, păsări. Este o chestiune benefică pentru tot ce înseamnă viață. Aceste perdele forestiere ar trebui să fie o chestiune de rutină. Pe lângă orice teren agricol și o vegetație forestieră. Anul trecut în interiorul perdelelor forestiere eu am făcut în jur de 3500kg grâu/ha și am avut suprafețe în afara perdelelor forestiere, unde nu am făcut nici un bob”, conchide Gheorghe Albu.