Documentul pentru finanțarea agriculturii în 2021-2027 va fi redactat intern de Ministerul Agriculturii

Agrointeligența - ianuarie 2020

Distribuie pe Facebook

Spre deosebire de modul în care au fost elaboarate până acum programele de dezvoltare rurală, noul Plan Strategic Național va fi redactat intern de către Ministerul Agriculturii. Ministrul Adrian Oros a anunțat că instituția pe care o conduce are suficiență specialiști cu experiență care pot redacta PNS în acord cu nevoile actuale ale sectorului agricole românesc.

Despre redactarea efectivă a Planului Strategic 2021-2017, ministrul Agriculturii a declarat că procedura va fi una ”in-house”: ”Vrem să îl facem „in-house” pentru că avem deja experienţa externalizării pe două exerciţii financiare. Avem oameni şi în minister care se pricep, ştim deja ce a mers, dar şi ce nu a mers. Sunt şi asociaţii care au oameni specializaţi şi de aceea deschidem acest dialog cu ei, odată să le ştim nevoile şi pe urmă să găsim soluţiile. Vrem să găsim nişte soluţii care nu numai să fie acceptate de către ei, dar care să aibă şi rezultate. Cu siguranţă, cei din Academia de Ştiinţe Agricole, din universităţi, sunt oameni care pot să vină să ne ajute în aşa fel încât să facem noi acest program. Sunt convins că nimeni nu poate să îl facă mai bine. În paralel cu întâlnirile cu asociaţiile vom face şi o analiză SWOT ca să ştim clar ce a mers şi ce nu a mers, dar şi care sunt nevoile şi oportunităţile, pentru că s-ar putea să fie nişte nevoi pe care noi sau alt sector de activitate le dorim, dar care să nu reprezinte o oportunitate. Creştem într-un anumit domeniu, dar niciodată nu o să putem fi competitivi acolo. Trebuie să cântărim puţin lucrurile acestea şi împreună să decidem. Cu siguranţă nu vom putea să-i ajutăm pe toţi aşa cum îşi doresc”.

Nu există un termen-limită anunțat până la acest moment

Conform declarațiilor recente ale ministrului Agriculturii Adrian Oros, România nu a primit un termen-limită până când trebuie să trimită Comisiei Europene un prim draft al PNS. ”O particularitate la acest PNS este legată de planurile pe care le are Comisia Europeană. De aceea nu este o grabă foarte mare, nu suntem ştrânşi de un anumit termen, pentru că se pare că an de tranziţie va fi nu numai 2021, dar s-ar putea să fie şi 2022. Încă nici nu a fost fixat mecanismul financiar, cât este suma întreagă care ulterior se împarte noii Politici Agricole Comune (PAC). Avem timp, mai ales că în mare sunt creionate obiectivele. Noi susţinem nişte chestiuni legate de acest PAC. Vrem să ştim exact cum e cu acel procent de 40% pe care ţările nordice îl doresc şi se pare că l-au impus Comisiei Europene să fie folosit pentru măsuri de mediu şi climă. Noi am cerut concret ca să ştim cum ne facem planul. E doar din Pilonul II, este doar din Pilonul I? Le combinăm? Pentru că finanţarea măsurilor din Pilonul I, care reprezintă plata pe unitatea de suprafaţă, creează probleme de mediu şi climă şi atunci ar trebui să folosim şi de acolo bani. Aşa ar fi logic. Dacă rămânem cu 40% doar din Pilonul II, ar fi foarte puţin pentru ceea ce vrem noi să dăm pentru performanţă, pentru prelucrare, pentru depozitare, deoarece plăţile directe le dăm la toată lumea. Noi vom încerca şi în Pilonul I să facem un pic diferenţierea, cine face performanţă şi cine nu, pentru că sunt conştient că dacă mai mergem încă şapte ani să dăm la toată lumea, nu vom rezolva nimic. Ei se vor bucura punctual, dar pe urma vor plânge împreună cu noi”.