Daniel Botănoiu despre deciziile privind noua PAC: „Dacă nu contăm acum, orice explicații ulterioare sunt de prisos!”

Agrointeligența - 07 octombrie 2020

Distribuie pe Facebook

Prioritatea absolută este reprezentată de Politica Agricolă Comună viitoare, de care depinde creșterea și dezvoltarea sectorului agricol românesc din perioada următoare, consideră Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Acesta face o analiză a ceea ce se întâmplă în această perioadă la nivel european și modul în care România este lipsită de implicare:

Nu știu dacă este un plan de distrugere a sectorului agricol însă ce constat, în ultima perioadă, este lipsa de reacție a sistemului public și a celui privat față de propunerile existente în Parlamentul European. Ceea ce se întâmplă acolo și dacă, evident vor fi votate, vor face să vorbim la timpul trecut de agricultura pe care o știm acum!

Concret despre ce este vorba:

1. Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală(COMAGRI) din cadrul PE este în curs de refacere a poziției privind reforma PAC post 2020. Reamintim că în legislatura anterioară (în aprilie 2019), COMAGRI a adoptat poziția sa, dar aceasta nu a mai ajuns să fie votată în cadrul plenarei pe fondul începerii campaniei pentru alegerile europarlamentare.
2. COMAGRI își propune ca noua poziție să fie adoptată de PE în plenara din octombrie, după ce Consiliul își va  adopta poziția în Consiliul Agri din 19 octombrie; COMAGRI depune mari eforturi pentru a găsi soluții care să fie acceptate de cea mai mare parte a grupurilor politice din cadrul PE. În acest sens, sunt avute în vedere aspectele cele mai sensibile ale reformei PAC, respectiv:

• Contribuția celor doi piloni ai PAC la atingerea obiectivelor UE privind clima și mediul. Există o dispută puternică între Comisia de agricultura și cea de mediu cu privire la procentul fondurilor care să fie alocate din cei doi piloni ai PAC. Dacă în general grupurile politice din PE sunt de acord cu o contribuție de 30% pentru mediu și climă în cadrul Pilonului II de dezvoltare rurală, comisia de mediu propune un minimum de 40%.
• Transferul de fonduri între cei doi piloni ai PAC. În ceea ce privește Pilonul I (plăți directe și măsuri de piață) grupurile politice propun următoarele procente: PPE 20%; PES 20%; RENEW 30-40%; Verzi 30-60%; Identitate și Democrație 20%. Se pare că în final vor ajunge la 30% pentru eco-scheme, procent mare față de propunerea inițială a Comisiei. Comisia de Mediu propune ca în cazul celor doi piloni alocarea să fie de minim 40% ceea ce pentru fermierii români ar fi greu de suportat și ca atare se vor pierde sume importante de bani.
• Plafonarea și plata redistributivă. Renew propune următoarele: Aplicarea plafonării la maximum 100.000 Euro/fermier, cu posibilitatea creșterii plafonului cu 50% din suma salariilor și taxelor aferente (N.N. în propunerea Consiliului European se poate crește plafonul cu 100% suma salariilor și taxelor aferente acestora) și o plată redistributivă obligatorie de 5% din suma plăților directe de care beneficiază un stat membru. Aplicarea doar a unei plăți redistributive de minimum 7% sau 9%.
• Absența identificării animalelor.

Înainte de alte priorități pe care decidenții din Ministerul Agriculturii le au acum cred că, prioritatea absolută este reprezentată de Politica Agricolă Comună viitoare, de care depinde creșterea și dezvoltarea sectorului agricol românesc din perioada următoare.

Dacă nu contăm acum, orice explicații ulterioare sunt de prisos! Sper că se aude, domnule ministru Oros!