Cristina Guseth, Freem House România: ”Sunt trei tipuri mari de fraude cu fonduri europene: conflictul de interese, falsul în declarații și segmentarea achizițiilor publice”

Agrointeligența - 30 iulie 2021

Distribuie pe Facebook

Accesarea fondurilor de la Uniunea Europeană de către fermieri și cheltuirea banilor reprezintă un act de responsabilitate și responsabilizare atât al beneficiarilor cât și al autorităților române, care ar trebui să țină cont de legislația europeană și de câteva norme, valori și principii, care să nu atragă penalizarea beneficiarilor.

Cum se fac verificările de către organismele europene, ce înseamnă conflictul de interese, respectarea legislației și cum ar trebui eradicată birocrația în domeniu? Sunt câteva subiecte la care a adus lămuriri Cristina Guseth, director Freedom House România, în cadrul emisiunii Forța PAC pentru fermieri  – din 29 iulie 2021, moderată de Vad Macovei, care a abordat tema ”Integritate și anticorupție în cheltuirea banilor de la Uniunea Europeană”.

Cristina Guseth: ”Merg în târg și acolo sunt sigură că mă întâlnesc chiar cu fermierii”

Cristina Guseth a remarcat câteva beneficii pe care le aduce agricultura din România, practicată de adevărații fermieri, în primul rând populației, cumpărătorilor de produse agro-alimentare.

”Eu îmi fac piața în Obor și mai îmi fac piața în weekend când mă duc la țară la Târg la Băicoi. Mi-e foarte drag să merg în târg și acolo  sunt sigură că mă întâlnesc chiar cu fermierii, cu oamenii care vin cu mașinile cu legume, cu fructe și îmi face o mare plăcere. De câte ori sunt la Florești, de atâtea ori dimineața, duminică, sunt în târg la Băicoi. Caut acele roșii dulci și bune pentru că mâncarea mea favorită este brânza cu roșii și îmi aduc aminte o discuție undeva, prin anii 1990, când îmi spunea un prieten plecat în Marea Britanie, că roșiile de acolo sunt perfecte, rotunde perfect, ale noastre nu sunt atât de rotunde dar sunt deosebit de gustoase și că lui îi lipsește gustul roșiilor din România. Eu caut acele roșii, nu le găsesc întotdeauna, trebuie să mărturisesc, dar da, îmi place să merg la piață”, a declarat directorul Freedom House România.

Imaginea fermierului român, îmbunătățită după aderarea la Uniunea Europeană

Un alt lucru constatat a fost imaginea fermierului român înainte și după aderarea la UE. Este evidentă o îmbunătățire a dezvoltării agricultorului român, odată cu posibilitatea de a accesa fonduri europene, a menționat Cristina Guseth.

”Din cât am putut eu să-mi dau seama, nu mă uit foarte atent la subiectul acesta, dar cred că aceste fonduri europene i-au ajutat pe fermierii români. Am întâlnit oameni care aveau suprafețe agricole mari, cultivau grâne și am avut impresia, cunoscându-i că agricultura poate genera bunăstare în România. E fără îndoială că aderarea noastră la Uniunea Europeană ne ajută să ne dezvoltăm. Poate nu vom redeveni grânarul Europei, cum ne plăcea să spunem pe vremuri, cred că este mult de recuperat în această zonă. Partea care mie îmi pare că lasă în continuare de dorit este partea prin care vii către cumpărător. Mi-aș fi dorit ca prin sate să fie piețe pe care să le aprovizioneze producătorii locali, chiar micii producători, pentru că românii continuă să aibă grădina de zarzavat în spatele casei și poate nu au nevoie de cât cultivă. Îmi pare că în mod clar este o schimbare în bine”, a spus Cristina Guseth.

Dezvoltarea sectorului de procesare, importantă pentru accesul produselor locale românești în UE

Directorul Freedom House România, care înainte de aderarea României la UE (2005-2007), a coordonat departamentul de relații media și PR din cadrul Delegaţiei Comisiei Europene în România, a punctat faptul că este necesar ca România să dezvoltate sectorul de procesare, prin care ar putea fi dezvoltată și imaginea țării ca producător de produse finite, nu doar materie brută.

”Mai îmi aduc aminte prima întâlnire pe care am avut-o cu ziariștii, pentru că obișnuiam să facem vizite la Bruxelles, în anii precedenți, înainte de pandemie, și prima întâlnire am avut-o cu Dacian Cioloș, exact la scurt timp după ce devenise comisar pe Agricultură. Erau câțiva ziariști din România și atunci Dacian ne-a spus că e foarte important ca România să prelucreze produsele, să nu vină cu produse brute pentru că foarte mult contează capacitatea noastră de a le procesa, de a le ambala, de a le oferi o imagine, care imagine să aibă legătură cu locul în care sunt produse și atunci poți să vinzi și să fii mult mai eficient decât atunci când vinzi materiale în stare primară”, a menționat  Cristina Guseth.

Aspectele de integritate, importante în cheltuirea banului public

Pe fondul unei agriculturi complet schimbate în anii de la aderarea României la UE, schimbare care se datorează și plăților directe pe suprafață, fermierii ar trebui să afle cât de importantă este zona de integritate, a mai spus directorul Fundației Freedom House România.

”Ar trebui să se uite la aspectele de integritate pentru că sunt extrem de importante în cheltuirea banului public. Nu numai că poți să-i pierzi, dar poți să ai urmări care sunt de natură penală, poți să ajungi, Doamne ferește, la pușcărie. Și am să vorbesc despre un lucru, am să vorbesc despre minciună, pentru că e foarte important să declari adevărul. O minciună pe care ai pus-o în scris, într-un document, document care este luat în calcul pentru fondurile europene se numește fals în declarații și falsul în declarații atrage pedeapsă penală în momentul în care este descoperit de Uniunea Europeană. Intervine OLAF-ul care face o cercetare administrativă și în momentul în care a dovedit falsul în declarații, OLAF trimite către la Parchet. Până acum se trimitea către parchetele țărilor respective – după cum știți în fiecare țară există ”un picior” al OLAF, organismul acesta de luptă antifraudă de la nivelul Comisiei, care se numește DLAF – Direcția pentru Lupta Antifraudă. Aceste instituții fac o cercetare administrativă și în momentul în care găsesc probe, aceste probe sunt trimise la Parchet – mai nou, vor fi trimise peste o anumită sumă la Parchetul European. Deci, după părerea mea, declarația în fals într-un document european este un lucru extrem de grav”, a explicat Cristina Guseth, director Freedom House România.

Aceasta a vorbit și despre controalele pe care instituțiile europene le pot efectua la beneficiari, dar și despre ce înseamnă falsul în declarații, o faptă, de asemenea, deosebit de gravă, care poate atrage răspunderea penală.

”Referitor la audit – pentru că am organizat în România mai multe conferințe OLAF, cred că am avut 4 sau 5 proiecte OLAF și peste 15 conferințe în care noi am adus autoritatea publică împreună cu beneficiarii fondurilor europene pentru că controalele sunt nenumărate și încrucișate. Numai în România au nu știu câte serii de controale: întâi este autoritatea contractantă, apoi Curtea de Audit, deci sunt nenumărate controale și poți să termini proiectul și după 5 ani să-ți vină încă un control suplimentar de la Bruxelles. A fost cazul nostru, noi am avut audit de la Erstenian, cerut de către Comisie. Dacă acel audit ar fi găsit ceva la mine, s-ar fi dubla mai departe către OLAF, această neregulă de la mine. Și vreau ca să se înțeleagă – pentru că eu am impresia că de multe ori românii nu înțeleg în ce constă infracțiunile, vorbim atâta despre anticorupție. Cred că ar trebui să înțelegem faptele acelea de corupție. Faptă de corupție este o declarație în fals, aceasta este o faptă care așa se cheamă: fals în declarații. Și este o faptă gravă de corupție”, a mai spus directorul Freedom House România.

Frauda cu fonduri europene are consecințe penale

Din vasta sa experiență de lucru cu Comisia Europeană, expertul a punctat câteva concluzii referitoare la cât de importantă este grija pentru banul public, care până la urmă vine de la oameni și se întoarce la beneficiari. Frauda cu fonduri europene poate atrage consecințe grave, până la oprirea fondurilor din partea Comisiei Europene.

”Este păcat pentru că banii aceștia europeni sunt meniți să ne ajute pe noi să ne dezvoltăm. Mi-aduc aminte, într-una din vizitele de la Bruxelles, am întrebat acolo, au trecut mulți ani de atunci, cel puțin vreo 10 și am întrebat: dar voi verificați acești bani? Am întrebat la Fondul Social European și am primit un răspuns foarte interesant pe care l-am reținut: Nu verificăm noi pentru că noi plecăm de la premisa că statul respectiv este matur și fiind adult, fiind matur, este responsabil cu acești bani, ceea ce între timp s-a schimbat, acum sunt verificări mult mai serioase de la Bruxelles și măsuri foarte serioase care merg la reducerea fondurilor sau oprirea lor din partea Comisiei. Eu cred că în prea mică măsură avem noi noțiunea de bani publici, de spațiu public. Noi credem că dacă avem o casă ne aparține casa, ei bine, să știți că fațada nu se aparține așa cum credem noi și știți de ce? Pentru că o văd și ceilalți de pe stradă. Deci aceea este un bun public, de aia nu pot să fac ce vreau eu cu fațada. La fel, aceștia sunt bani publici, adică ei provin din taxele pe care noi le plătim. Și aici aș vrea să dau un exemplu cu propriul meu copil, care atunci când a început să lucreze ca arhitectă, a vrut să facă un contract și m-a întrebat: vreau să câștig 1.000 de euro, cât trebuie să fac contractul. I-am spus: E contabila dincolo, întreab-o! Și a venit surprinsă, șocată: Încă pe atât dau statului român. Și am zis: Da, încă pe atât dai statului român! De aia trebuie să ne pese de banii aceștia, pentru că, de fapt, ea a muncit pentru 2.000 de euro, dar în buzunarul ei a pus 1.000 de euro. Restul se duce în multe direcții și de aceea e normal ca fiecare dintre noi să avem o responsabilitate, să ne pese de banii aceia că sunt munciți de noi, adică e munca noastră”, a menționat Cristina Guseth.

Cristina Guseth: ”Pledez ca România să rămână țară europeană și noi să respectăm regulile europene”

Specialistul a observat că românii nu stau foarte bine nici la capitolul încredere în autorități și a explicat că tocmai asta urmărește, în fapt Comisia, o mai mare încredere în instituțiile europene.

”Este normal ca autoritățile statului să fie responsabile față de banii aceștia ai cetățenilor, dacă doresc ca cetățenii să aibă încredere în statul respectiv. Și Comisia dorește să existe încrederea cetățenilor europeni în această instituție. Și vă spun, este foarte important, România se află în cea mai bună perioadă prin care a trecut ea în istoria ei și acest lucru este generat de faptul că suntem țară europeană. Săptămâna trecută am închis un program la Sighet, program de educație despre comunism, în sensul educației civice și ne-am dat seama că acești copii circulă liber oriunde doresc în Europa, eu nu am trăit așa în comunism, eu nu puteam să călătoresc decât în țări foste comuniste și acolo cu greu, ori această libertate a circulației, această libertate a circulației forței de muncă, faptul că poți să lucrezi oriunde în Europa, este de natură să ajute țara să se dezvolte. Ce încerc eu să pledez, pledez ca România să rămână țară europeană și noi să respectăm regulile europene pentru că atunci când am fost primiți, când am aderat în 2007 ne-am angajat că vom respecta regulile casei. Suntem acum în această casă europeană. Haideți să ne comportăm după regulile pe care noi le-am acceptat! În principal de integritate și de ceea ce numim valori europene. Știți unde nu stăm foarte bine? Nu stăm foarte bine la capitolul încredere. Ca să ai încredere în mine, eu trebuie să-ți dovedesc în mod constant că sunt un om de încredere și cum pot să fac asta decât fiind un om onest? Ține de onestitate, abia după pasul acesta pot eu să fiu un bun sau mai puțin bun negociator, dar în momentul în care ți-am câștigat încrederea și știu că ceea ce spun voi face, în momentul acela eu am câștigat bătălia. Lucrurile se simplifică foarte mult!”, a ținut să precizeze Cristina Guseth, director Freedom House România.

Mentalitatea funcționarului public – o problemă cât ”Casa Poporului”

La toate aceste lipsuri pe partea de informare cu care se confruntă beneficiarii de fonduri europene, se adaugă și mentalitatea funcționarului public din România, una destul de învechită, aservită politic care de cele mai multe ori complică accesul către banii europeni, nemaipunând la socoteală birocrația atât de prezentă în instituțiile românești și pe care, de cele mai multe ori, politicienii o promovează.

”Aici văd o problemă cât Casa Poporului, ca să spun așa. Acum 3 ani am făcut prima Conferință OLAF dintr-o serie de 3 și atunci l-am cunoscut pe Bogdan Rocin, este expert al Comisiei, care venise în România cu scopul de simplificare a birocrației românești. De atunci nu cred ca s-a întâmplat mai nimic. Și vă spun ca om care din 2008 lucrez cu bani de la Comisia Europeană. Fie că este DG Regio, DG Competition, DG Home, DG Justice, eu cunosc birocrația de la nivelul Comisiei Europene, deci când o să auziți că vă spune un oficial român că această birocrație este cerută de către Comisie, să știți că nu spune adevărul. Adevărul este că noi în România am adăugat o birocrație excesivă pentru a ne deroba de responsabilitate. Această birocrație excesivă este cea mai bună metodă de a genera confuzie și corupție. Suferă beneficiarul și vă spun din aceste conferințe pe care le derulam acum 3 ani în care aveam participanți beneficiari, aveam și o taxă de participare, și beneficiarii doreau să se întâlnească cu autoritatea… și eu trăgeam de autoritate, unii mi-au venit, aș minți dacă nu aș recunoaște, dar foarte greu, nu își doreau să aibă o discuție liberă și deschisă cu beneficiarii de fonduri europene. Această discuție trebuie forțată pentru că vă spun că această birocrație este împovărătoare și pentru beneficiari și pentru fermieri și pentru administrație. Și administrația este împovărată de o birocrație excesivă. Se depune de multe ori un efort foarte mare ca să faci documentele, să faci hârtiile și nu mai ai timp să faci treaba. Cel puțin în cazul nostru, eu nu cred că aș putea să fac față unei birocrații atât de mari – noi suntem o instituție mică, cu puțin personal. Sper ca în zona asta de agricultură să fie ceva mai simplu, să nu fie într-atât cincisprezece mii de documente și să alergi într-atâtea locuri să le faci, că noi nici pe zona de digitalizare nu stăm nemaipomenit de bine ca să poți să ai un serviciu unic și să nu alergi de bezmetic”, a mai menționat Cristina Guseth, director Freedom House România.

Simplificarea zonei de reglementare și apoi digitalizare

Digitalizarea accelerată ar ajuta fermierii, căci a fost discutată în special situația acestora, însă trebuie lucrat mai întâi la zona de reglementare pentru a reduce corupția.

”Da, digitalizarea ajută fără nicio îndoială, dar înainte de a digitaliza trebuie să simplifici partea de reglementare și legislativă. Adică dacă tu vii și digitalizezi o zonă atât de stufoasă în reglementare, lucrurile nu se vor simplifica simțitor. Deci, în primul rând trebuie să simplifici zona de reglementare și apoi după digitalizare urmează partea de automatizare, ceea ce categoric ar reduce substanțial corupția și subiectivitatea și capacitatea de a interveni într-o manieră subiectivă și de multe ori incorectă din partea fie a funcționarului, fie a beneficiarului de fonduri europene”, a punctat Cristina Guseth, director Freedom House România.

Ce reprezintă conflictul de interese și când poate să apară?

O altă faptă care poate duce beneficiarul, dar și autoritatea care nu respectă legislația europeană, în punctul de a plăti penal, o reprezintă conflictul de interese. Acest gen de faptă a fost amplu analizată și explicată de Cristina Guseth.

”Aș vrea să mai subliniez o faptă de care cred că noi aici nu ne dăm seama, conflictul de interese. Când vorbim de fraude cu bani europeni sunt 3 tipuri mari de fraude: conflictul de interese, falsul în declarații și segmentarea achizițiilor publice. Dacă vă aduceți aminte, la un moment dat la noi au fost blocate fondurile europene din cauza problemelor legate de achizițiile publice, achizițiile publice reprezentând modul în care noi contractăm banii publici. Conflictul de interese – mulți spun: păi mai bine lucrez cu nevasta sau lucrez cu fratele, că am încredere în el. E o problemă: acela este conflict de interese! Conflictul de interese despre care am vorbit, un proiect întreg am avut, cel mai mare proiect al nostru, nu se referă doar la gradul de rudenie, se referă la faptul că noi…eu te aleg pe tine pentru un contract, dar nu trebuie să fim rude ca să fim în conflict de interese. Este suficient ca tu să vii și să-mi dai mie un avantaj pentru mine sau pentru familia mea sau pentru prieteni de-ai mei, pentru că eu ți-am oferit acel contract. Conflictul de interese este în Uniunea Europeană și îmi aduc aminte că în legislația franceză aveam un magistrat de legătură din Franța care vorbea despre asta, este o problemă foarte, foarte gravă. Banii aceștia trebuie duși într-o competiție reală și să încerci să-l alegi pe cel mai bun cu niște criterii”, a mai spus experta.

Lipsa competiției poate genera sărăcie

Directorul Freedom House România a subliniat că lipsa competiției poate reprezenta, de asemenea, o problemă. Lipsa competiției poate genera sărăcie, a spus Cristina Guseth.

”Lipsa aceasta de competiție nu generează bunăstare, generează de obicei sărăcie și ai nevoie de competiție. Noi suntem niște ființe competitive, încercăm să facem mai bine, e în natura umană. Și atunci dacă nu găsești o recunoaștere a efortului tău, nu este în regulă pentru societate, nu este deloc în regulă, societatea aceasta pierde. Efectul este nociv în societate. Europa are la temelie această lege a concurenței, dreptul european se așază pe dreptul concurenței, care, desigur, este de sorginte anglo-saxonă, dar ideea asta de a veni în cartel, de a ne înțelege între noi este o întreagă legislație care este aspru pedepsită în țările cu o democrație consolidată. Știu asta pentru că 10 ani am făcut cursuri pentru judecători în domeniul Dreptului Concurenței, este un domeniu extrem de important. Și, de fapt, ideea asta este, nu ai cum să generezi bunăstare dacă nu stimulezi competiția”, a mai arătat Cristina Guseth.

O altă problemă ridicată în discuțiile din cadrul emisiunii Forța PAC a fost incompetența funcționarului public, despre care chiar fermierii urmăritori ai Agrointeligența – AGROINTEL.RO au menționat.

”Incompetența funcționarului public este prezentă. Din păcate sunt de acord cu ce spun fermierii pentru că administrația românească a adunat straturi peste straturi de prieteni politici. Fiecare partid a venit cu lipitorii lor de afișe și cu pilele sale și i-a pus în funcții publice și atunci administrația românească este împovărată de acești sinecuriști care, în principal, vin din zona politică. Multe instituții sunt duse de câțiva oameni responsabili și, desigur, descurajați de acești mulți, nenumărați, care au ajuns în funcția publică. Mai mult, am să spun că în momentul de față salariile din domeniul public sunt niște salarii foarte bune pe care de multe ori mediul privat nu le poate oferi. Știți foarte bine câți oameni au plecat din presă și cât de greu este să găsești oameni foarte buni în presă, au plecat la stat purtători de cuvânt sau în comunicare, tocmai pentru că sunt niște salarii excepționale”, a spus Cristina Guseth.

Cristina Guseth: ”E multă birocrație suplimentară, peste Bruxelles”

Birocrația, un alt impediment în calea funcționării lucrurilor în România, și des prezentă instituțiile publice, este un alt punct atins de invitata lui Vlad Macovei, fondatorul Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

”Când un politician spune că a trebuit să facem asta pentru că așa a cerut Bruxelles-ul, această afirmație este o expresie a propriei neputințe și aruncarea responsabilității, arunci pisica în altă parte. Și vă spun că lucrez cu bani de la Bruxelles, cu bani europeni din România nu am lucrat eu direct, dar am văzut birocrația în cadrul acestor conferințe pe care le-am organizat și în care beneficiarii de fonduri europene administrate prin autorități de management din România au venit și au vorbit. Da eu spun că este neadevărat, e multă birocrație suplimentară peste Bruxelles.”

Cristina Guseth: ”Noi avem o problemă de asumare (…) hai să trimitem oameni competenți la Bruxelles!”

Nici problema asumării nu a fost ocolită în dezbatere, aceasta fiind o tară destul de grea pentru români în general.

”Noi avem o problemă de asumare, e greu să-ți asumi. Hai să trimitem oameni competenți la Bruxelles, că avem oameni competenți pe care să-i trimitem! Cum trimitem atâția caraghioși la Bruxelles, nu ne este rușine? Uitați-vă ce fel de oameni trimitem noi! Avem și oameni buni la Bruxelles, avem poziție în Comisie, foarte sus în Comisie. Avem oameni în administrația de la Bruxelles, dar să duci oamenii cei mai buni acolo, ceea ce ar fi în interesul României să ducă oamenii cei mai buni, care sigur că ar servi interesului României. Acolo trebuie să ai negociatori foarte buni, oameni care să înțeleagă foarte bine problematica la nivel european, deci chiar îți trebuie oameni buni și profi, nu înțeleg de ce nu-i trimitem pe aceștia! Sau îi trimitem în prea mică măsură pentru că ne-ar putea ajuta foarte mult acești oameni pe noi ca țară! Dacă începem să dezvoltăm ideea că cineva ne vrea răul la Bruxelles, dușmanul extern, nu ne facem decât rău. Există riscul să scoatem România din Uniunea Europeană, să nu credem că ne putem permite chiar orice! Și riscul acesta e foarte mare pentru țară, nu e bine pentru țară să nu rămâi în acest club al Uniunii Europene”, a aprofundat Cristina Guseth.

Cristina Guseth îndeamnă fermierii la unitate și solidaritate pentru obținerea țelurilor

Directorul Freedom House România are și un îndemn pentru fermieri. ”Eu aș spune că și fermierii ar trebui să se unească, să fie solidari, să-și urmărească niște interese comune și să pună o presiune pe autoritate, că acesta este jocul democratic. Vin eu din sectorul privat și spun: am nevoie de: a, b, c…și încep și eu să negociez cu autoritatea și o presez pe autoritate, c-o să-mi ceară votul peste 4 ani! Adică și noi trebuie să fim mai fermi cu ceea ce vrem! Eu nu-mi dau seama cât de mare este solidaritatea în rândul fermierilor, probabil că sunt și interese care sunt disjuncte, dar trebuie trebuie să găsești un trunchi comun de interese care să fie acceptate de toată lumea și să faci un efort comun ca să poți să avansezi. Zona asta asociativă este foarte importantă. Și ea a fost total distrusă în perioada comunistă e momentul acum să se reconfigureze și să servească intereselor pe care le au fermierii. Deci și ei la rândul lor trebuie să se lupte pentru aceste interese”, a adăugat Cristina Guseth.

Fermierii să sesizzse dacă li se fac nedreptăți, să lupte pentru drepturile lor

În ceea ce privește problema nedreptății, prezentă în multe cazuri la fermierii români, aceasta îi îndeamnă să meargă pe calea sesizării, pentru că tăcerea nu va rezolva problemele cu care aceștia se confruntă. Mai mult, consideră că este necesar ca fermierii să-și apere propriile drepturi și să-și strige nedreptățile.

”România are legislație în acest sens. Avem Legea Avertizorului de Integritate, deci există lege, dar ca de multe ori în România ai legea pe hârtie, dar mai puțin în practică. Ca de foarte multe ori în România oamenii nu au curajul să se ducă să se lupte pentru drepturile lor. Și iarăși aș spune, oamenii au nevoie și de solidaritate. Când unui om i se încalcă dreptul, când el are curajul să se ducă și să vorbească despre asta, el simte nevoia unei solidarități din partea semenilor săi, din partea celorlalți din breasla lui. Mi mi se pare foarte important să reușești să faci dreptate, să ai sentimentul acesta că societatea este capabilă să facă dreptate prin instituțiile sale. E foarte important pentru oameni, pentru fiecare dintre noi. Deci, da, eu încurajez ca atunci când ți se încalcă un drept sau știi despre altcineva căruia i se încalcă, pentru că ești martor la o nedreptate, este bine să reacționăm, să fim și noi mai empatici, mai solidari, mai civici, trebuie să învățăm lucrușoarele astea! Mi se pare că toată perioada asta comunistă a adâncit lipsa de încredere în societate și lipsa de solidaritate și avem nevoie să reconfigurăm această solidaritate. Eu cred că suntem în cea mai favorabilă perioadă a istoriei noastre și putem avea speranță de mai bine, dar și noi trebuie să fim mai buni”, a încheiat Cristina Guseth, director Freedom House România, invitată în cadrul emisiunii Forța PAC pentru Fermieri.