Consiliul AGRIFISH. Care este poziția României exprimată de ministrul Agriculturii, Adrian Oros

Agrointeligența - 19 octombrie 2020

Distribuie pe Facebook

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, participă astăzi și mâine, 18-19 octombrie, la Consiliul miniștrilor de agricultură din statele membre UE, AGRIFISH. În cadrul primei runde de dezbateri, fiecare reprezentant din țările UE a luat cuvântul pentru a expune poziția statului respectiv în raport cu noua Politică Agricolă Comună care se va aplica în perioada 2021-2027.

După cuvintele de introducere și de salut, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a avut următoarea intervenție:

”Legat de arhitectura verde, de ecoscheme, România reiterează că statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a decide în funcție de nevoile specifice. Am preferat să nu existe alocare distinctă pentru ecoscheme. Oricum, 20% din plățile directe pentru ecoscheme este prea mult. Considerăm că nu trebuie să se introducă un procentaj obligatoriu pentru statele membre, ale căror plăți directe sunt sub 90% din plata medie europeană.

În ceea ce privește condiționalitățile, suntem de acord cu exceptarea fermelor cu suprafață mică de la obligațiile GAEC 8. Am preferat 10 ha pentru evitarea sarcinilor administrative mari pentru gestionare și control. Suntem de acord cu exceptarea de la cerința privind suprafața minimă din terenul arabil dedicată elementelor neproductive sau culturilor fixatoare de azot, în mod deosebit a fermelor mici. România susține nevoia scutirii fermelor mici de la aplicarea condiționalității.

În contextul în care un stat membru nu aplică reducerea plăților – Art. 15 – nu se specifică la Art. 26 modul în care se asigură redistribuirea plăților directe. Pentru reducerea plăților directe către fermele mari, am preferat să se aplice obligatoriu plata redistributivă de minim 10%. Susținem eliminarea prevederii limitative de la Art. 26, alin.4, astfel încât statele membre să poată stabili nivelul sumei planificate pentru un an de cerere, fără constrângerea de a se încadra în plata medie pe hectar. Statele membre care implementează plata redistributivă, trebuie să aibă flexibilitatea totală de a stabili condițiile de implementare.

În ceea ce privește sprijinul cuplat, România susține alocarea a cel puțin 15% din plafonul național pentru sprijinul cuplat. România solicită ca în domeniul de aplicare a acestei scheme să fie introdus și sectorul cărnii de porc, care este grav afectat de pesta porcină africană, precum și sectorul cărnii de pasăre. Având în vedere că statele membre care aplică plata directă, nu acordă ajutoare sectorului zootehnic, propun să se continue ajutorul național tranzitoriu, în proporție de 50%, pentru toată perioada de programare.

Solicităm și flexibilitate pentru a stabili o perioadă de referință mai recentă, cum ar fi anul 2018. În ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor din FEGA, ne menținem opinia că ar trebui să se asigure continuitatea plăților, eliminându-se orice risc datorat neaprobării la termen a Planului Național Strategic. Solicităm ca și cheltuielile FEGA să fie eligibile începând cu data prezentării Planului Strategic, dar nu înainte de 1 ianuarie 2023.

În ceea ce privește alocările PAC pentru statele membre, se evidențiază o disproporționalitate în propunerea de realocare a noului buget PAC post-2020, care afectează bugetul alocat României. Astfel, în ceea ce privește plățile directe, România reiterează că nu poate fi de acord cu modalitatea în care a fost stabilită alocarea financiară pentru plățile directe, având în vedere procesul de convergență externă, sub nivelul așteptat, în condițiile în care suprafața de referință luată în calcul este cea din 2016. Astfel, cuantumul la hectar nu va putea fi de 215 euro în 2027, deoarece suprafața anului de referință 2016, bază a stabilirii alocării financiare, este cu mult mai mică față de suprafața declarată în anii 2018-2020. România este net dezavantajată în ceea ce privește alocarea financiară pentru plățile directe.

Încă de la publicarea proiectului de reformă, în mod sistematic, România a luat poziție față de baza de calcul a plafonului național pentru plățile directe.

România salută sugestiile președinției germane în vederea obținerii unei abordări generale pentru regulamentul orizontal. Considerăm că pentru a reduce povara administrativă și a nu avea consecințe financiare negative pentru fermieri, ar trebui menținut plafonul de 2.000 de euro pentru aplicarea disciplinei financiare.

În spiritul compromisului am putea fi de acord cu o aplicare facultativă a disciplinei financiare pentru fermele care primesc plăți directe sub 2.000 euro și o aplicare obligatorie pentru fermele cu plăți directe peste 2.000 de euro.

Art.86 – aplicarea și calcularea sancțiunilor – suntem de acord cu propunerea ca statele membre să poată decide să nu aplice sancțiuni administrative beneficiarilor cărora li se aplică sistemul de control simplificat, menționat la Art. 84.

În ceea ce privește organizarea comună de piață, România susține actuala formă a propunerii de regulament”.